Din pacate iubirea a cam devenit o afacere. Folosim persoanele si iubim lucrurile. Cand ar trebui sa fie invers...trist.
Pretuieste privirea lui cu care te face sa te simti cea mai frumoasa femeie din lume, pretuieste cele doua brate calde, care in care adormi seara de seara.
Iubeste-l atunci cand se trezeste inainte, sa iti faca cafeaua chiar daca ar fi dormit mai mult....iubeste-l atunci cand simte ca nu mai poate, dar rezista pentru tine...pentru voi.
Iubeste diminetile cu gust de el, diminetile pe care le incepi zambind cu sufletul, stiind ca seara acasa te va astepta acelasi suflet cald, care te face sa traiesti.
Iubeste-l pentru grija pe care ti-o poarta atunci cand nu te tine de mana.
Apreciaza iubirea si grija omului de alaturi, nu toti au privilegiul asta.
Daca fericirea ta e si fericirea lui, atunci esti o femeie foarte norocoasa.
Apreciaza ceea ce ai, acum, pentru ca altfel te vei trezi intr-o dimineata iar locul de langa tine va fi gol. Un loc ramas gol si rece din vina indiferentei tale si a sigurantei cum ca va fi acolo mereu....nu, nu va fi . Omul de langa tine isi doreste fix aceleasi lucruri pe care ti le doresti si tu.
Arata-i ca pentru tine conteaza. Daca nu...mai bine pleaca, nu tine usa inimii lui ocupata, cineva, undeva abia asteapta sa iubeasca un om ca el.
Filozofia in care am inceput sa cred ( daca pot sa i spun asa) e faptul ca omul a fost facut sa fie singur. Chiar daca mentalitatea in care suntem formați ne induce sa ne indragostim, sa ne căsătorim , sa facem copii samd. Omul in esenta sa este dificil, mult prea complex ca sa accepte intru totul un alt om langa el. Ganditi -va putin ce bine ii era lui Adam singur in Grădina Raiului...si nu e vorba ca Dumnezeu a facut-o pe femeie, pe Eva, putea la fel de bine sa fie si un bărbat, părerea mea ca ieșea acelasi lucru, atâta tot ca probabil nu se mai prelungea agonia si totul se oprea doar la doi oameni. Si sa nu va îndoiti de credință mea, cred si Il iubesc pe Dumnezeu doar ca este evident ca unde sunt mai multi la un loc.....ies scântei . Iar Sfintii in mare parte a vieții lor au trăit si alții probabil trăiesc in pustietate . Deci......
RăspundețiȘtergerePe partea de credinta nu comentez. Nu e de domeniul meu. Ajungi sa crezi astfel de lucruri dupa oamenii pe care i-ai intalnit pana acum. Eu una nu as putea sa traiesc fara anumiti oameni. As ramane fara aer. Totul depinde de noroc si destin.
Ștergere