Dupa 12 ani de scoala...nu ramai cu prea multe. Din pacate asta e adevarul. Inafara de cateva materii care iti furnizau informatii uzuale restul au fost timp pierdut.
Nu vor folosi nimanui acele ore plictisitoare, la care pana si profesorul era plictisit dar trebuia sa predea acele lucruri. Jos palalaria pentru acei profesori care si-au dat seama de inutilitatea anumitor informatii si au preferat sa ne ofere sfaturi, care ne vor fii utile mai tarziu. Incercand sa aduca timpul in favoarea noastra.
Dupa 12 ani, am ajuns si in fata examenului de Bacalaureat...cica al maturitatii. Dupa acest examen, te simti oricum, numai matur nu. Habar n-aveam incotro sa o luam. Si de parca asta nu era destul, au inceput sa curga parerile si sfaturi despre construirea viitorului si alegera unei cariere. In situatia asta, sunt doua categorii de oameni:cei care isi astupa urechile si se informeaza despre ce isi doresc si cei care urmeaza sfaturi celorlalti uitand sa treaca aceste informatii prin filtrul mintii lor.
Din cati oameni am cunoscut eu pana acum, cei mai castigati au fost cei incapatanati. Cei care au vrut o pauza si au si luat-o. Fara sa urmeze turma. Ei sunt cei care nu regreta alegerea facuta. Pentru ca a fost gandita si studiata atent.
Legat de alegerile pe mai departe, mai ales pe plan profesional, am auzit o fraza spusa de o cunostinta care mi s-a parut atat de neagra si trista....am ales domeniul x pentru ca e sigur si e simplu. O fii sigur nu zic nu, dar fara viata.... .
Daca ne uitam la lucrurile care conteaza din viata noastra o sa observam ca pentru ele am plans, am ras, am asteptat, am muncit.
Lucrurile obtinute usor au disparut fara sa ne dam seama....
